Instabilitatea ligamentelor gleznei

Articulațiile gleznei se diferențiază în articulații ale gleznei superioare și inferioare. Acestea constau în suprafețele articulațiilor, cartilaj articular, fluidul articulației, capsula și ligamentele articulației. Există numeroase ligamente la nivelul complexului articular al gleznei, care stabilizează articulațiile, împreună cu mușchii din jurul gleznei. Ligamentele trebuie să aibă o anumită rezistență, pentru a putea asigura stabilizarea și mobilitatea adecvată a articulației.

Slăbiciunea ligamentelor (laxitatea) poate apărea din cauze care țin de factori congenitală sau dobândiți. Aceasta conduce frecvent la slăbiciunea articulațiilor. În cazul unei hiperextensii sau al unei rupturi de ligament, articulația poate chiar să își piardă complet stabilitatea.


Cauze

Cauza instabilității, mai ales la nivelul articulației gleznei superioare, poate fi slăbiciunea ligamentelor din cauze congenitale sau dobândite, cu sau fără implicarea altor structuri de stabilizare (cum sunt capsula articulației, cartilajul articular, meniscurile, structuri musculare). Ligamentele articulației gleznei pot suferi hiperextensia sau chiar ruperea în momentul răsucirii piciorului, cu sau fără aplicare de forță externă. Instabilitățile articulației gleznei se definesc în general, prin numărul structurilor ligamentare afectate. Cu cât sunt afectate mai multe ligamente, cu atât mai instabilă va fi articulația gleznei.

Simptome

Instabilitatea se exprimă mai întâi mers nesigur, care poate fi asociat cu durere și cracmente la solicitarea mai intensă. În cazul instabilităților acute, cum ar fi în urma unei rupturi de ligament, se vor observa umflarea și decolorarea zonei afectate. Pe termen lung, se instalează de regulă instabilitatea cronică și osteoartrita, respectiv uzura pronunțată a cartilajului articular în interiorul articulației, în special dacă leziunile acute nu sunt tratate corespunzător.

Diagnosticare

Atunci când se confirmă instabilitatea complexului articular al gleznei prin proceduri de testare manuală, precum testul „coviltirului talar”, de obicei urmează și proceduri de diagnosticare prin imagistică, precum RMN, radiografii sau ultrasunete.

Terapia

Instabilitățile articulației gleznei pot fi acute sau cronice, fiind tratate diferit în termeni de îngrijire și practici clinice. Așadar, terapia depinde de cauzele și severitatea instabilității. De obicei, este conservativă, adică fără operație. În terapia conservativă, tratamentul se concentrează pe metode de fizioterapie și folosirea ortezelor de stabilizare. Un dispozitiv cu orteză corespunzător stadiului este esențial în timpul fazei vindecării instabilității din cauza rupturii de ligament. Un dispozitiv inadecvat conduce deseori la instabilitatea cronică a complexului articular al gleznei.


Produsele sunt prezentate în scopul exemplificării. Depinde de mai mulți factori dacă un produs este adecvat pentru dumneavoastră și dacă puteți exploata la maxim funcționalitatea acestuia. Printre factori, un rol-cheie au condiția dumneavoastră fizică, precum și examinarea medicală detaliată. Medicul sau tehnicianul dumneavoastră ortoped trebuie să decidă care accesorii vă sunt adecvate. Ne bucurăm să vă fim de ajutor.


Produse similare