Paralizia

Paralizia reprezintă incapacitatea sau capacitatea redusă de a mișca în mod voluntar unul sau mai mulți mușchi, grupe musculare sau membre. Există tipuri diferite de paralizie.


Paralizia motorie

Paralizia motorie (paralizia sistemului locomotor) se diferențiază în paralizie periferică și centrală, în funcție de nivelul la care s-a produs leziunea.

Paralizia periferică: Nervul este bolnav sau deteriorat, fie pe traiectul său, după ieșirea din coloana vertebrală (de exemplu, secționat în urma unei leziuni), fie în punctul de origine, în coloana vertebrală (de exemplu, în cazul poliomielitei). Acestea sunt întotdeauna cazuri de paralizie flască. Grupele musculare sau membrele afectate nu prezintă niciun fel de tonus.

Paralizia centrală: Punctul producerii paraliziei se localizează superior, de exemplu în traiectele nervilor lungi, cunoscute drept tractul piramidal al coloanei vertebrale (paralizie spinală), sau chiar în creier (paralizie cerebrală), de exemplu, după un atac vascular cerebral. Paralizia centrală se caracterizează deseori prin spasticitate, adică tonusul musculaturii afectate este foarte ridicat. În funcție de amploarea paraliziei, putem vorbi despre monoplegie (paralizia unui singur membru), paraplegie (paralizia membrului superior sau inferior), tetraplegie (paralizia tuturor membrelor) sau hemiplegie (paralizia unei părți a corpului).

Paralizia sezitivă (paralizie senzorială)

Acest tip de paralizie este cauzat de afecțiuni ale sistemului nervos central sau periferic. Aici, capacitatea de a percepe stimulii senzoriali precum rece, cald, durerea sau atingerea este anihilată în anumite regiuni ale corpului.

Alte tipuri de paralizie

În unele cazuri, paralizia este cauzată de o afecțiune sau de mușchiul în sine (paralizie miogenică). Paralizia din motive legate de partea mentală (paralizie psihogenică) este posibilă, dar rară.



Produse similare